Românii și bulgarii au opinii împărțite înainte de deschiderea pieței muncii în ultimele țări din UE (AFP)

de

Românii și bulgarii au opinii împărțite înainte de deschiderea, la 1 ianuarie 2014, a pieței muncii în ultimele țări din Uniunea Europeană unde mai sunt valabile pentru ei aceste restricții, scrie duminică într-un comentariu AFP.

(Foto: AP FLUX /Sang Tan)

‘Nu voi pleca în Vest pentru a fi luat drept țap ispășitor’, a mărturisit Gheorghi Dincev, un informatician bulgar care nu intenționează să emigreze după ridicarea, la 1 ianuarie, a ultimelor restricții pentru piața muncii din Europa pentru români și bulgari.

Angajat de o companie străină la Sofia, bărbatul de aproximativ treizeci de ani nu visează la Europa de Vest unde, după cum a apreciat recent șeful diplomației bulgare Kristian Vighenin, ‘atitudinea xenofobă se concentrează pe bulgari și pe români’.

Chiar dacă ‘problema corupției este recurentă, chiar dacă educația este departe de a încuraja gândirea independentă și sănătatea publică este deficitară’, acest participant activ la protestele antiguvernamentale consideră că este important să rămână în Bulgaria ‘pentru a pune presiune pe clasa politică’.

Asemeni lui, numeroși români susțin că nu intenționează să plece imediat după deschiderea pieței muncii în ultimele nouă țări în care aceste restricții mai sunt încă valabile, printre care Marea Britanie, Franța, Germania și Olanda. ‘Să facem o specializare în străinătate da, dar să lucrăm acolo nu. Mai ales când vedem discriminarea la care sunt supuși românii în Franța și în alte țări’, au afirmat la unison trei studente la informatică, Simina, Florentina și Maria, la ieșirea unei facultăți din București.

‘Fluxurile se formează în funcție de cererea de pe piața muncii. Cei care puteau să plece au făcut-o deja’, a explicat Adriana Iorga, directoarea unei agenții de forță de muncă din Giurgiu, un oraș sărac din sudul țării, potrivit AFP. O opinie împărtășită și de Mila Manceva, analistă a Centrului de studiere a democrației cu sediul la Sofia. ‘Cele mai mari valuri de emigrație au avut loc după căderea comunismului în 1989 și apoi odată cu ridicarea regimului vizelor în 2001 (…) Un al treilea val a precedat aderarea Bulgariei și României la UE în 2007′, a afirmat ea.

Aproape trei milioane de români și un milion de bulgari au emigrat deja, conform diferitelor estimări, majoritatea în Italia și Spania (în construcții, agricultură, îngrijirea persoanelor vârstnice…). Franța și Marea Britanie au recrutat la rândul lor medici și infirmiere, iar Statele Unite ale Americii informaticieni. ‘Deschiderea actuală a pieței muncii va genera o migrație net inferioară’, consideră Manceva.

Pe de altă parte, bulgăroaica Petia Koceva, 24 de ani, așteaptă cu nerăbdare data de 1 ianuarie pentru a putea lucra într-o discotecă din Amsterdam. Ea a renunțat la studiile pe care le efectua în Bulgaria, ‘pentru că aceasta nu ajută la nimic în afară de obținerea unei diplome ce conduce la șomaj sau la o slujbă plătită cu 450 de leva’ (230 de euro) pe lună. Ea preferă să facă o muncă ‘mai puțin prestigioasă’ dacă astfel va putea să-și asigure ‘un nivel de viață acceptabil într-o țară stabilă’.

‘Nu intenționam să plec din Bulgaria înainte de nașterea celor doi copii ai mei. Acum, caut un loc de muncă în Europa Centrală (…) pentru a le putea oferi perspective mai bune fiicelor mele’, a povestit Daniel Peicev, 37 de ani, un politolog bulgar reconvertit în vânzător de produse informatice.

Premierul britanic David Cameron a anunțat la sfârșitul lui noiembrie o înăsprire a regulilor de atribuire a ajutoarelor sociale pentru noii sosiți, suscitând mânia Sofiei și Bucureștiului. ‘Vreau să lucrez’, a declarat mecanicul român Marian Arabăgilă, 44 de ani, care vrea să plece din țară la anul. ‘Nu vreau să iau pâinea nimănui, din contră, vreau să contribui la producție pentru a sprijini economia țării unde voi merge’.

 

AGERPRES/(AS — autor: Bogdan Mureșan, editor: Angela Sârbu)